Descoperirea altora înseamnă descoperirea relațiilor, și nu a barierelor.
Educație Interculturală. Referințe
Între situațiile de metisaj și acela în care se manifestă cu virulență încrederea în sine se caută căile de afirmare a diferitelor culturi și se joacă destinul întâlnirii conflictuale dintre particular și universal.
Armand Mattelart
Poate că a venit vremea să scriem şi să răspândim un ”manifest mondialist”, un manifest mondial al intelectualilor, un manifest al intelectualilor mondialişti. Acest manifest ar începe şi s-ar termina cu o propoziţie de genul: ”Intelectuali din toate ţările, uniţi-vă!” Dacă este adevărat că o stafie – a mondialismului – bântuie planeta, atunci trebuie să creăm o internaţională a intelectualilor.
Gérard Leclerc
Într-o primă etapă, toleranţa este acceptarea de voie, de nevoie a Celuilalt, în măsura în care este în acelaşi timp apropiat şi diferit, ameninţător în aparenţă, dar comunicativ în realitate şi în măsura în care intenţiile şi actele sale sunt paşnice. Mai târziu, în a doua etapă, devine deschidere şi angajament reciproc, înţelegere şi comunicare autentică. Până atunci, sunt mai importante pacea şi recunoaşterea împărtăşită, decât teama şi distrugerea reciprocă.
Gérard Leclerc
Probabil că singura valoare în acelaşi timp religioasă, etică şi politică ce pare în măsură să devină universală este toleranţa. Ea nu desemnează altceva decât recunoaşterea Celuilalt ca fiind Celălalt. O recunoaştere empirică în acelaşi timp de facto (recunosc existenţa empirică a Celuilalt lângă mine) şi de iure (îi recunosc Celuilalt nu numai dreptul la existenţă, ci şi dreptul de a-şi urma obiceiurile, credinţele). Toleranţa înseamnă recunoaşterea nu numai a existenţei Celuilalt, ci şi a valorii sale şi a valorilor sale. Toleranţa este, în acelaşi timp, o virtute filozofică, etică şi politică. Este rodul raţiunii transculturale, al conştiinţei universale. Prin natură depăşeşte civilizaţiile, pentru că se referă la raporturile între valori morale şi culturale diferite.