logo

Schimb de bune practici în domeniul educației interculturale multilingve, prezentate la forumuri internaționale

Evenimente

În cadrul Conferinţei ştiinţifico-practice internaţionale ”Managementul educaţional: realizări şi perspective de dezvoltare” din data de 8 mai 2020, organizată de Catedra ”Științe ale Educației” de la Universitatea de Stat ”Alecu Russo” din Bălți,  la secțiunea Curriculum, dr. în fil. Oxana CHIRA a fost inclusă pe agendă cu comunicarea în limba germană „Anerkennung der Mehrsprachigkeit und Interkulturalität im Curriculum“ (”Recunoașterea multilingvismului și interculturalității în curriculum”),

deoarece se află actualmente în mobilitate academică la Universitatea din Wuppertal, Germania. Dna CHIRA a prezentat un rezumat al comunicării în limba română pentru a fi comprehensibil auditoriului.

Diversitatea culturală și lingvistică din societate și din instituțiile de învățământ este o resursă importantă și un potențial indispensabil pentru țara noastră, pe care trebuie să ne-o asumăm, pentru a ne „modela” viitorul. De aceea, avem nevoie de specialiști competenți în educație (profesori, pedagogi sociali și psihologi) în instituțiile noastre de învățământ care să însoțească și să promoveze procesele de învățare în condițiile acestei diversități. Totodată, este nevoie de o schimbare de perspectivă în întregul sistem de învățământ care să omită viziunea de a atribui neajunsuri și de a căuta omogenitate spre o recunoaștere apreciativă a diversității existente. Această tendință ne-a îndrumat să modificăm curriculumul la cursul de „Comunicare interculturală” și să punem accent pe fenomenul de multilingvism. Datorită diverselor studii de caz, comunicarea de astăzi, în multe cazuri, pune accent pe rasism și discriminare nu numai din punct de vedere istoric, ci și lingvistic și cultural. Studiile de evaluare și eficacitatea programelor de educație lingvistică sunt sporadice nu doar în Germania, iar evaluările programelor de învățământ bilingve sau multilingve sunt puține. Efectele pozitive sunt raportate pentru învățarea bilingvă (vezi Gogolin et al., 2009; Möller 2018), precum și pentru alfabetizarea coordonată (vezi Reich 2011).

În școlile din Germania proiectele multilingve sunt deseori întâlnite, de exemplu, Rucksack Schule bazat pe limbi minoritare ale copiilor și părinților, care are drept scop promovarea dezvoltării bilingve în școli și în familii. De-a lungul biografiei educaționale a copilului, Rucksack Schule se percepe ca o continuare a programelor Griffbereit și Rucksack KiTa (creșa) și se adresează copiilor și părinților/familiilor cu și fără biografie de migrație, precum și școlilor elementare care implementează programul. O altă fațetă a multilingvismului apare ca o punte dintre limbi din societate și limba școlii. Așadar, multilingvismul este o condiție educațională în aproape toate școlile din Germania. Având în vedere acest lucru, se pune problema dacă noțiunile de educație lingvistică bazate pe o tradiție monolingvă sunt încă actuale. Aici ne referim nu doar la maturii care trăiesc în medii multilingve, ci și la toți elevii din sistemul de învățământ.

Aceste exemple ilustrează faptul că tendințele lingvistice sunt plasate în contextul dezvoltării sociale și politice, alături de tendințele din istoriografie și din științe sociale. În prezent, parcurgem o fază de tranziție, în care are loc reorganizarea pregătirii cadrelor didactice, luându-se în considerare schimbarea continuă a condițiilor  de învățare a limbii de instruire și  păstrându-se valoarea limbii materne. Prin această abordare, sperăm să depășim orice rivalitate actuală dintre limbile vorbite în societatea noastră. În comunitatea multilingvă, limba rămâne un organism viu, în care literatura, cultura, istoria, religia ”respiră” concomitent cu vorbitorii acesteia. De exemplu, în Renania de Nord-Westfalia sunt 23 de limbi minoritare predate în școli. În același timp se anunță 936 de locuri vacante pentru profesori, vorbitori nativi a 23 de limbi. Dorința părinților de a păstra limba familiei, cultura și identitatea pentru următoarea generație poate fi pe deplin îndeplinită. În școlile germane, limba minorităților poate fi predată de profesori instruiți în funcție de curriculumul aprobat de Ministerul Educației din Republica Federală Germană.

În continuare, autoarea a analizat şi alte exemple din experiența sistemului de învățământ german, specificând modificările din curriculumul cursului predat.

Referinţe:

1. Gogolin, I., Dirim, İ ., Neumann, U., Reich, H. H., et al. (2011). Förderung von Kin- dern und Jugendlichen mit Migrationshintergrund. Bilanz und Perspektiven eines Modellprogramms (FörMig Edition). Münster & New York: Waxmann.

2.  Fleckenstein J., Möller J., Baumert J. (2018) Mehrsprachigkeit als Ressource. Kompetenzen dual-immersiv unterrichteter Schülerinnen und Schüler in der Drittsprache Englisch. In: Zeitschrift für Erziehungswissenschaft volume 21, pages 97–120 (2018).

3. Krumm H.-J., H. H. Reich H. H.: Curriculum Mehrsprachigkeit 2011. Pe: http://oesz.at/download/cm/CurriculumMehrsprachigkeit2011.pdf

Oxana CHIRA, dr. în fil.,
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi

  • 2020
  • 2019
  • 2018