Învăţarea unei limbi străine şi a culturii aferente acesteia este unul din cele mai folositoare lucruri în extinderea empatiei, a simpatiei imaginative şi a perspectivei culturale a copiilor.

Michael Gove

Oamenii de diferite religii şi culturi trăiesc unul lângă celălalt în aproape orice parte a lumii, şi cei mai mulţi dintre noi au identităţi suprapuse care ne unesc cu grupuri foarte diferite. Putem să iubim ceea ce suntem fără să urăm ceea – şi cine – nu suntem.

Kofi Annan

Cultura face oamenii să se înţeleagă mai bine unul cu celălalt. Şi, dacă ei îşi înţeleg reciproc mai bine sufletele, este mai uşor să învingă barierele economice şi politice. Mai întâi însă, ei trebuie să-şi dea seama că vecinul lor este, în cele din urmă, asemeni lor, cu aceleaşi probleme, cu aceleaşi întrebări.

Paulo Coelho

Argumentul didactic pentru pluriculturalitate / plurilingvism şi interculturalitate: Ca sistem deschis de valori, cultura reprezintă cadrul, contextul şi conţinutul educaţiei. Fundamentul cultural al educaţiei asigură temeiul raportării noastre la alte ţări, alte naţiuni, popoare ori grupuri etnice. Coexistenţa naţiunilor, a popoarelor şi/sau a  grupurilor etnice presupune coexistenţa culturilor acestora.  Din punct de vedere psihologic, nevoia de identitate (culturală, etnică, lingvistică) este o condiţie a echilibrului psihic uman. Nevoia de alteritate, de raportare la altul, asigură posibilitatea dialogului şi îi dă temei acestuia. Dualitatea identitate – alteritate consolidează starea de securitate biopsihică umană. Nevoia psihologică de identitate îşi găseşte expresia juridică în dreptul la identitate etnică – asigurat şi garantat de societăţile civilizate, în statul de drept al comunităţii pluraliste cu regim democratic. “Identitatea culturală, când aceasta nu coincide cu originea etnică, este o opţiune afectivă şi atitudinală. La fel, identitatea biculturală sau multiculturală, prin asimilarea şi interiorizarea valorilor culturii şi civilizaţiei altor etnii sau popoare în cadrul extinderii procesului globalizării, este o confirmare a exercitării libertăţii de constituire a propriei identităţi culturale.”

În fapt, ştiinţele educaţiei  “studiază modul în care ne conturăm identitatea şi felul în care ne raportăm la diferenţă. Ea studiază,  deci, jocul dintre “Eu” şi “celălalt” ce se desfăşoară în singurul spaţiu comun posibil – cultura.”

Eva Monica SZEKELY

O țară mică la întindere poate fi mare din punct de vedere cultural. Exemple ne-ar servi Grecia, Serbia, Armenia ș.a.  Creatorii din R. Moldova n-ar trebui să aibă complexe. Pentru ei poarta de intrare în lume e literatura română, limba română, faptul că facem parte din același context românesc.

Nicolae Dabija