logo

Atelierul managerilor universitari pentru monitorizarea calitativă a dezvoltării competenței interculturale la studenții viitori pedagogi

Evenimente

În 14 noiembrie curent, la CE PRO DIDACTICA, s-a desfășurat atelierul pentru managerii universitari (șefi de departamente, prodecani și vice-rectori) din cele 3 universități partenere din cadrul proiectului ”Promovarea și dezvoltarea educației interculturale (EIC) în formarea inițială a cadrelor didactice”, sprijinit de Fundația Pestalozzi din Elveția.

Activitatea a fost facilitată în mod profesionist de dna dr. conf. univ., Rodica SOLOVEI, de la Institutul de Științe ale Educației din Chișinău, care a venit cu un demers funcțional și atractiv.

Coordonatori locali – dr. conf. univ. Maia ȘEVCIUC (USM), dr. conf. univ. Tatiana ȘOVA (USARB) și dr. conf. univ. Maria IANIOGLO (USC) – au prezentat în mod analitic rezultatele intermediare ale proiectului implementat în fiecare instituție, cu accent pe curricula și pe ghidul EIC. Astfel, la USM, din cele 68 de programe de licență, 25 sunt la domeniul ”Științe ale Educației” și includerea în curricula a componentei EIC este relevantă și necesară, or, mediul intercultural în care activează studenții reclamă aceasta. La USC din UTAG componența multiculturală a populației este cea mai evidentă și proiectul a trezit un interes maxim din partea cadrelor didactice implicate, impactul educațional fiind foarte mare la toate cele 13 programe de licență. La USARB, o echipă de proiect din 9 persoane, lucrează cu succes pe trei dimensiuni de bază ale EIC: abordarea curriculară, modulară și practica pedagogică, reușind să finalizeze cu succes sarcinile propuse de proiect, cu beneficiu pentru studenții viitori pedagogi din cele 24 programe de studii din totalul de 43.

Așa cum competența managerială la domeniul Curriculum se concretizează prin dezvoltarea și diversificarea ofertei curriculare, în vederea promovării politicilor educaționale naționale și europene din învățământul superior, educația interculturală oferă un cadru specific propice de materializare a acesteia dintr-o perspectivă actuală și necesară, prin indicatori și descriptori operaționali expliciți și tehnici de evaluare și analiză.

Printre punctele forte de implementare a materialelor elaborate, s-au enumerat: chestionarea studenților, discuțiile neformale cu aceștia, evaluarea criterială a produselor studenților în cadrul orelor, aplicarea fișelor de observare pentru evaluarea comunicării organizaționale pe orizontală și pe verticală, dar și asistențele reciproce la ore, însoțite de analizele metodice aferente.

Problemele apărute în pilotarea curricula EIC, pe parcurs, țin de fluctuația cadrelor din instituție, implicate în proiect, apariția unor suprapuneri de dimensiuni curriculare noi, dificultatea evaluării comportamentelor cotidiene ale studenților și profesorilor, valorificarea modestă în curricula noi, dar și la ore, a culturii și tradițiilor romilor etc.

În calitate de recomandări finale, s-au formulat în mod participativ mai multe, dintre care cităm: monitorizarea calitativă a implementării EIC din partea structurilor de profil, inclusiv de către Comisia de calitate, suplimentarea cu materiale didactice relevante în viitoarele Centre de resurse de la fiecare universitate, exploatarea mai largă în predarea-învățarea-evaluarea EIC a potențialului educativ al studiilor de caz, valorificarea dimensiunii EIC în toate programele universitare, inclusiv la ciclul 2 masterat, la formarea continuă a profesorilor, dar și promovarea in extenso a EIC la nivel de cultură organizațională universitară, în sfera formală (studii și cercetare) și nonformală.

Viorica Goraș-Postică, expert proiect

  • 2019
  • 2018