Dezvoltarea curriculară în domeniul educaţiei interculturale universitare continuă

Pe 3 octombrie curent, 20 de profesori de la Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat din Comrat şi de la Universitatea de Stat ”Alecu Russo” din Bălţi, au participat la un atelier inedit de elaborare a Ghidului metodologic de educaţie interculturală a studenţilor – viitori pedagogi. În calitate de facilitator a fost implicată dr., conf. univ., Olga Cosovan, care, din start a propus să se clarifice următoarele întrebări:

• Cine are nevoie de acest ghid?
• Prin ce diferă de un manual obişnuit?
• Prin ce diferă de un manual de educaţie interculturală?
• Cum trebuie să fie textul?
• Cum va arăta pagina de ghid?
• Dacă l-am compara cu o teză în ştiinţele educaţiei, ce diferenţe vom remarca?
• Cum putem valorifica experienţele personale sau cazurile descrise în literatură în textul ghidului?

Alte aspecte importante, dezbătute în mod profesionist, au ţinut de paradigma curriculară a abordării competenţelor la nivel de cunoştinţe declarative, procedurale, condiţionale şi metacunoştinţe – toate relevante pentru autorii de materiale didactice. S-au propus spre reflecţii şi comentarii mai multe aserţiuni, inclusiv cea a lui Antonio Medina Rivilla şi Francisco Salvador Mata, cu referire la faptul că ”procesul de predare-învăţare interculturală este complex, în continuă emergenţă, şi deschis dezvoltării integral-umane şi durabile a noilor comunităţi, ce are loc printr-un dialog serios şi fructuos, plurilingvistic şi cu o identitate a fiecărui grup, lucru care solicită tuturor un efort în scopul creării unei pluralităţi lingvistice naturale, în contextul globalizării, prin recunoaşterea identităţii şi bogăţiei multiculturale a fiecărei microcomunităţi încadrate în şcoala pluriculturală”.

În acelaşi context, s-a abordat rolul ilustraţiilor (desene, scheme, fotografii, documente) în viitorul ghid, acesta însumând două aspecte: locul ocupat în funcţie de disciplină şi nivelul de studii(raportul cantitativ) şi modul în care contribuie la realizarea obiectivelor didactice(raportul de calitate). De asemenea, s-a insistat, în mod participativ şi asupra specificului aplicării studiului de caz ca tehnică de evaluare a competenţei interculturale la etapa gimnazială, preponderent, în clasele a VII-a – a IX-a, care constă mai cu seamă în analiza, valorificarea şi depăşirea unor momente de şoc cultural,  care îi ”pândeşte” chiar în comunitate sau, mai larg, în Republica Moldova.

În final, participanţii au apreciat foarte mult impactul atelierului asupra dezvoltării lor profesionale, în general, dar şi asupra procesului de materializare a concepţiei Ghidului, însoţit de note de curs, punctând anumite idei specifice, pe care ar dori să le preia în mod creativ, în capitolul elaborat.

Echipa de proiect